Business Woman

Cum ai luat decizia de a reveni in Romania? Am revenit in tara pentru a-mi respecta contractul cu Guvernul Romaniei. Studiile din SUA le-am facut cu sprijinul a doua burse importante, Bursa Speciala Guvernul Romaniei si Bursa Fritz oferita de Universitatea Pepperdine. Intoarcerea in tara a fost fireasca, deoarece stiam de la inceput ca urma sa contribui la eficientizarea sistemului administratiei publice din Romania. Am avut insa surpriza sa constat ca statul roman nu mai avea nevoie de cunostintele si experienta mea si a altor colegi care au plecat cu aceeasi bursa, asa ca mi-am dezvoltat propriile proiecte.

De ce ai ramas aici? Ai fost vreodata tentat de ideea de a ramane peste hotare? Am decis sa construiesc si in Romania. La noi in tara sunt oportunitati care nu exista in Statele Unite, cum ar fi finantarile oferite de Uniunea Europeana. Prin accesarea diferitelor finantari nerambursabile doresc sa dezvolt Metoda SMART de Politici Publice in Romania si Europa, pentru a genera rezolvarea a cat mai multor probleme de interes public. De asemenea, Romania are un brand de tara care nu este exploatat suficient: povestea lui Vlad Tepes din care este inspirata legenda lui Dracula. Doresc sa aduc multi straini in Romania, care sa viziteze tara noastra si astfel sa afle ca avem mult mai multe decat o simpla legenda. Ideea de a pleca m-a tentat mereu si inca ma mai tenteaza.

Cum ai aprecia situatia economica, politica si sociala din Romania? Din punct de vedere economic, urmam celelalte tari: intra ele in criza, intram si noi… ies ele din criza, iesim si noi. Romanii nu sunt obisnuiti sa economiseasca in perioade de dezvoltare economica si sa investeasca in perioade de criza. Din punct de vedere politic, m-am obisnuit cu faptul ca functiile de conducere in administratia publica se dau pe criterii politice pana la cel mai mic post si am fost neplacut surprins de slaba pregatire a angajatilor de pe aceste posturi. Politica sociala nu are o viziune si este grav afectata indirect de FMI si de obedienta noastra fata de aceasta organizatie. Daca ar avea viziune, atunci grupurile vulnerabile ar fi protejate decent, indiferent de situatia economica.

Vezi interviul complet realizat de Irina Scarlat, in Business Woman.

Ce as face cu 1 milion de euro?

Ce aş face dacă aş avea un milion de euro? Este o întrebare pe care mulţi dintre noi şi-au pus-o, măcar o dată în viaţă. Unii visează să-l câştige la loto, alţii (câţiva) îşi propun să joace la bursă şi să atingă la un moment dat acest prag, alţii se laudă că într-o singură zi au câştigat chiar mai mult de atât.

Când vine vorba să cheltuie un milion, un studiu de anul trecut arată că cei mai mulţi dintre români şi-ar lua o casă mai mare, pe locul doi între opţiunile exprimate fiind deschiderea unei afaceri. Cum să nimereşti însă afacerea potrivită astfel încât să n-o dai în bară? Le-am adresat această întrebare mai multor oameni de afaceri tineri din România, mulţi dintre ei la vârsta la care au depăşit de mult pragul de un milion. I-am găsit pe câţiva la Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România, o asociaţie formată din tineri patroni în vârstă de până în 40 de ani. Prin urmare, cum ar “sparge” un milion un om de afaceri tânăr, obişnuit deja cu banii? Răspunsurile interlocutorilor noştri au început să curgă: de la înfiinţarea de aşa numite incubatoare de afaceri şi soluţii de touch screen la restaurant şi până la parcări supraetajate prevăzute cu spa auto.

Cum pot deveni întreprinzători 100 de tineri:  Dacă ar avea un milion de euro cash şi ar porni o afacere de la zero, Radu Oprea, 31 de ani, preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR) din regiunea Sud-Est, ar opta pentru înfiinţarea unui incubator de afaceri, destinat întreprinderilor care încep activităţi economice noi. Denumirea pompoasă are însă o traducere foarte exactă când ajungem la detaliile afacerii: “O clădire să spunem cu 100 de încăperi, o reabilitezi, apoi închiriezi câte o încăpere fiecarei firme. Ei pun la comun o serie de cheltuieli cum ar fi cele cu întreţinerea, secretariat, poştă, sală de conferinţe. Partea de contabilitate ar putea fi făcută de 1-2 persoane pentru toate firmele din respectiva clădire”, descrie afacerea, pentru gândul, Radu Oprea.

Citeste tot articolul in Gandul.

Anomaliile sesizate vizeaza demnitari care se plang ca au fost cei mai afectati de criza, studenti platiti de statul roman sa studieze in strainatate pentru a ajuta la reformarea statului roman, insa care nu au mai fost introdusi in sistem, un domn care la 62 de ani a fost disponibilizat din cauza crizei si nu poate sa se pensioneze decat la 65 de ani, noua lege a educatiei care a luat studentilor dreptul de reprezentativitate de 25% la alegerea rectorilor si decanilor si situatia unui domn invalid din cauza unui vaccin facut dupa nastere si care acum nu mai este sprijinit de stat:

Revista Kamikaze

Generația așteptată în consulatele României

Top 10 români care merită să fie consuli generali la Marsilia pe bune
- text preluat integral din revista kamikazeonline -

Au învăţat la universităţi celebre din afară sau la universități binevăzute din România. Sînt tineri, au în jur de 30 de ani, se găsesc în partea cea mai fecundă a vieții lor. Unii-s mai aranjați, alții se agață de joburi temporare. Ar fi foarte buni ca să înlocuiască garnitura îmbătrînită în rele prin ambasadele și consulatele României, dar pentru ei nu se ivește niciodată ocazia. Nu în ultimul rînd, le-ar trebui banii.

Pentru că am auzit de un post liber la Consulatul României de la Marsilia, îi invităm pe Emil Boc și pe Teodor Baconschi să citească lista de mai jos și să se inspire. Și să nu ne înțeleagă greșit: nu avem nimic împotriva nominalizării poetului Ioan T. Morar. Din contră, o susținem inclusiv financiar, fiind toți cu impozitele achitate la zi.

Dinu Gîndu a terminat Şcoala de Studii Politice Europene a Consiliului Europei, dîndu-şi masteratul în Management Politic. A mai dat gata un Institut Diplomatic Român la secţia Afaceri Europene, a negociat finanţarea învăţămîntului superior cu Banca Europeană, este membru al Consiliului Mondial Român din 2002. Acum e directorul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi“ pentru românii de pretutindeni, însă postul este valabil doar un an şi luna viitoare îşi va pune pixurile şi dischetele într-o cutie din carton şi şomeria îşi va deschide larg braţele pentru el. „Mi s-ar potrivi un post de consilier diplomatic sau prim-colaborator în ţări cu comunităţi româneşti“, ne-a spus Dinu. „Îmi place să cred că aş putea fi performant în această funcţie.“ Mai stai puţin!

Cristian Ghinea, director al Centrului Român de Politici Europene, a studiat la SNSPA și la London School of Economics. S-a băgat în proiecte civice cu organizaţii ca Societatea Academică Română, Centrul pentru Jurnalism Independent, APADOR-CH şi Freedom House. Este autorul capitolelor despre România din rapoarte internaţionale ca „Media Sustainability Index“ şi „Nations in Transit“. Nu știm cît cîștigă, dar bănuim că nu prea mult, din moment ce el e agitatul care a lansat ideea unei Alianțe a Plătitorilor de Taxe (APT) și a manifestat pentru grevă fiscală în fața Ministerului de Finanțe. Nu a vrut să fie băgat în topul nostru, dar e suficient că vrem noi. Cristiane, la Marsilia ai cîștiga vreo 2000 de euro și ai fi pe carte de muncă, nu te-ar mai durea capul!

Radu Oprea este doctorand în economie, masterand în Politici Publice la Universitatea Pepperdine din California, beneficiar al Bursei Speciale Guvernul României şi al bursei Fritz Pepperdine. Este fondatorul metodei SMART de politici publice recunoscute ca model de bună practică de democraţie participativă în Consiliul Europei. În 2008, a fost research analyst la Burr Consulting din Los Angeles. Acum îşi continuă studiile. Nu se mai satură, domʼle! Ce visează? „Am lucrat cu nişte diplomaţi români din America. Nu ştiau nici engleză, se roşeau ca racii cînd vorbeau. Cred că aş putea coordona foarte bine Consulatul României la Los Angeles.“ Dar consulatul de la Marsilia are ceva?

Cristinel Dumitru şi-ar dori să profeseze în Bulgaria, Serbia sau Republica Moldova, unde românii au probleme în menţinerea identităţii culturale. Acum lucrează în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Acolo el centrează, el dă cu capul şi tot el e arbitru – implementează proiecte educaţionale, participă la comisii, gestionează proiectele depuse de organizaţiile românilor şi participă la negocierile privind acordurile bilaterale pe educaţie cu ţări în care sînt de-ai noştri. Măcar doi-trei ani, i-ar prinde bine o Marsilie, nu?

Costel Popa a fost directorul Pro Democraţia. A absolvit filosofia şi este masterand la SNSPA. Activitatea sa de ONG-ist pasionat continuă, el ocupînd acum postul de director la Asociaţia „Salvaţi Delta“. Nu şi-a ascuns surprinderea cînd l-am anunţat că este nominalizat pentru topul nostru. Ar putea salva și Franța, un an-doi, dar Baconschi nu se gîndește la el.

Ligia Deca a fost prima româncă aleasă preşedintă a Adunării Generale a Studenţilor din Europa, care numără zece milioane de studenţi din 38 de ţări. Acum coordonează secretariatul Bologna. Misiunea ei este de a schimba în bine sistemul universitar european. A condus şi Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România. Un lucru e sigur: Ligiei îi place să conducă. Consulatul din Marsilia ar zbîrnîi sub papucul ei!

Liviu Chelcea. Doctor în Antropologie Culturală la Universitatea din Michigan, masterat în antropologie la aceeaşi universitate, dar şi în istorie la Central European University Budapesta, licenţiat în sociologie. Este lector la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, a fost cadru didactic asociat la SNSPA, profesor la „Colegiul Invizibil“. Ne oprim, că am obosit. Cu toate astea, nu îi surîde o carieră în diplomaţie: „E o birocraţie acolo… Sînt nişte reguli. Nu cred că am înclinare. Eu sunt cu antropologia, n-am înclinare. Sunt cu boschetarii…” Nu vrea în top, dar îl băgăm noi, pentru că toată Coasta de Azur e plină de romi de ai noștri, doldora de subiecte antropologice. Cu baza la Marsilia, în clădirea Consulatului, sprijinit pe un salariu de, să zicem, 2000 de euro, cu fonduri de protocol, cu masă, casă asigurate, nimeni nu l-ar împiedica pe Chelcea să facă studii.

Sebastian Burduja: absolvent de ştiinţe politice, economie şi sociologie la Stanford, acum urmează două masterate la Harvard Kennedy School şi Harvard Business School în Business Administration şi International Global Affairs. Surpriză: din motive care ne scapă acum, vrea să se întoarcă acasă după finalizarea studiilor. OK, dar să o ia prin Marsilia.

Dragoş Preda a venit de la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Paris Pantheon-Sorbonne în 2005 cu două diplome în geantă: una de Licence şi una de Maîtrise. În 2006, şi-a mai împodobit peretele cu altă diplomă de master la aceeaşi celebră unitate de învăţămînt, de data asta în Istoria Relaţiilor Internaţionale. Acum este consilier pe politici de apărare în Ministerul Apărării Naţionale. La Consulatul din Marsilia ar putea să se apere de plictiseală.

Corneliu Berari este masterand la CEU Budapesta, a predat doi ani la Facultatea de Ştiinţe Politice din Timişoara ca profesor asociat şi are studii doctorale la Catedra de Relaţii Internaţionale din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice „Geschwister Scholl“ – Universitatea Ludwig-Maximilians din München. Este şi membru al Asociaţiei Române de Ştiinţe Politice. Oriunde este nevoie de un expert în relaţii internaţionale, mai ales în însorita Marsilie.

Domnule Boc, domnule Baconschi, dați-le o șansă!

Un articol de Claudiu Radu. Sursa: KamikazeOnline

1. Antreprenoriatul social prin Metoda SMART de Politici Publice.

2. Terminalele de plata self-service.

3. Producerea si vanzarea de produse traditionale romanesti, pentru export.

La bloombiz.ro