Common Cause Georgia lupta pentru a se asigura ca procesul politic serveste interesului public.

O parte din munca pe care o desfasor la organizatia Common Cause Georgia din Atlanta, Statele Unite consta in dezvoltarea unui program ce faciliteaza adoptarea unui comportament de inalta etica in administratia publica. Etica pare a fi ceva despre care toata lumea vorbeste sau are habar, dar in schimb se simt in comunitate efectele lipsei unui comportament etic, in special in tarile in curs de dezvoltare. Dar ce este etica in guvernare? O definitie care imi place in mod deosebit este data de Robert Cusick, Directorul Oficiului Statelor Unite pentru Etica in Guvernare: “Acel sistem de legi şi proceduri care tinde sa asigure ca deciziile oficiale ale guvernului sunt determinate de catre interesul public si nu influentate de interesele private. Esenta acestui sistem consta in identificarea şi prezentarea opiniei publice a conflictelor de interese, urmate indeaproape de masuri pentru eliminarea sau remedierea acestor conflicte. Responsabilitatea si transparenta sunt pietrele de temelie ale acestor eforturi.”

O organizatie care se considera si se promoveaza ca fiind etica, trebuie sa adopte cel putin trei elemente esentiale in activitatea si organizarea ei:

1. Un cod sau un set de principii care sunt executorii.
2. Conducere etica.
3. Adoptarea unei culturi etice care deriva din primele doua.

Guvernul Federal American a emis legislatie care adauga 14 principii care definesc obligatiile angajatilor din sistemul public. Doua concepte importante stau la baza acestora: angajatii nu trebuie sa utilizeze o functie publica in beneficiul sectorului privat, precum si angajatii trebuie sa actioneze impartial si sa nu acorde un tratament preferential niciunei organizatii private sau individuale.

Asa cum spunea Thomas Jefferson, “intreaga arta a guvernarii consta in arta de a fi cinstit,” este esential ca cetatenii sa-si aleaga conducatorii cu mare grija. Primul pas pentru realizarea acestui lucru este sa mearga la vot si sa voteze pe acei oameni pe care ii considera ca fiind cei mai etici, deoarece acestia nu numai ca vor lua decizii importante pentru comunitate, dar vor numi directori cheie in structurile guvernamentale. Planul de rezerva in acest caz consta in adoptarea de catre state a unei legislatii care sa permita functionarea “ofiterilor de etica“, sau din ce in ce mai multi cetateni sa aiba initiativa si curaj pentru a candida in functii publice.

Experienta mea de lucru la organizatia Common Cause Georgia este facilitata de Community Solutions Program, finantat de catre Departamentul de Stat American, Biroului de Afaceri Educationale si Culturale si implementat de IREX: www.flickr.com//photos/irex/sets/72157627500775854/show/with/6073410682/

Community Solutions Program 2011

Community Solutions Program (CSP) a inceput cu o intalnire de lucru si training la Washington, DC, Statele Unite. Programul este inspirat din experienta Presedintelui Barack Obama ca activist in domeniul dezvoltarii comunitatii din Chicago si are scopul de a pregati “lideri in domeniul dezvoltarii comunitare.” Se are in vedere dezvoltarea capacitatii acestora de a rezolva probleme in comunitate si de a deveni ambasadori culturali. Prima editie a programului a strans 66 de participanti din 21 de tari, care au fost selectati sa lucreze in organizatii din peste 20 de state SUA.

CSP este finantat de Departamentul de Stat SUA si implementat de IREX - International Research and Exchanges Board.

Participantii selectati in CSP vor beneficia de o retea globala de practicieni in domeniul dezvoltarii comunitare, vor invata metode care pot fi aplicate cu eficienta in comunitate pentru dezvoltarea acesteia, vor invata strategii si bune practici pentru a putea rezolva probleme economice, de mediu, politice si sociale.

Ca participant in acest program, voi colabora cu organizatia Common Cause Georgia din Atlanta.

Semnaleaza o problema de interes public in Romania

Cetatenii in general si mai ales tinerii, nu se implica mai activ in viata comunitatii si implicit in luarea deciziilor la nivel politico – administrativ din cauza unor probleme precum: lipsa povestilor de succes de participare, lipsa de timp, lipsa de bani, lipsa de motivare, lipsa cunostintelor de specialitate, lipsa de responsabilitate, lipsa de eficacitate si lipsa de forta a procesului participativ. Aceasta situatie afecteaza atat autoritatile publice care nu beneficiaza de ideile creative de solutii ale cetatenilor privind problemele de interes public dintr-o anumita comunitate, cat si cetatenii de rand. Acestia se simt din ce in ce mai indiferenti fata de ce se intampla cu mediul socio-economic in care traiesc, mai neincrezatori in alesii locali si chiar mai “inraiti” fata de administratia publica si mediul politic.

Daca intr-un post anterior am scris despre importanta povestilor de succes de participare, in acest post voi scrie despre alte probleme care afecteaza gradul de implicare al oamenilor de rand in viata comunitati:

Lipsa de timp este o componenta majora a problemelor cu care se confrunta cetatenii atunci cand doresc sa se implice in procesul de luare a deciziilor. Specialistii, intreprinzatorii, persoanele ocupate, dar si alte categorii de cetateni sunt deseori implicati in diferite proiecte si actiuni si nu-si mai lasa timp sa se dedice comunitatii si participarii active. Pentru a se implica, ei trebuie sa-si aloce timp pentru deplasare la institutia publica, asteptare, discutii. Acest lucru poate dura chiar doua ore, ceea ce inseamna mult intr-o agenda deja incarcata.

Lipsa de bani este resimtita mai ales de membrii diferitelor organizatii, atunci cand doresc sa organizeze exercitii de participare si implicare prin care sa colaboreze cu administratiile publice. Actiunile au de obicei menirea de a identifica solutii la problemele cu care se confrunta comunitatea, de a le discuta si de a le propune pe urma autoritatilor publice spre implementare. Ele necesita costuri de cazare si masa participanti, chirie sali, transport si logistica. Astfel, initiativele de participare se organizeaza rar, atunci cand exista finantare.

Lipsa de motivare constituie o alta problema majora care afecteaza gradul de implicare in procesul de luare a deciziilor. Literatura de specialitate afirma ca cetatenii au nevoie de o motivatie pentru a se implica. Motivatia poate fi una legata de promovarea persoanelor care isi dedica timp pentru a se implica in rezolvarea unei probleme de interes public sau una legata de beneficii materiale sub forma premiilor. Cu cat o actiune menita sa imbunatateasca procesul de elaborare a politicilor publice contine si o oferta motivationala, cu atat ea are sanse sa atraga un numar mai mare de cetateni si implicit idei de solutii mai fezabile si mai valoroase. Consider ca persoanelor care se implica trebuie sa li se asigure cel putin sansa recunoasterii eforturilor depuse in procesul participativ.

Lipsa cunostintelor de specialitate despre subiectele dezbatute: aceasta problema este mai prevalenta la actiunile care dureaza putin timp, dar care implica participanti mai numerosi. Participantii, care provin dintr-o anumita comunitate si sunt fie asociati fie nu, pot detine putine informatii despre subiectele dezbatute atunci cand sunt chemati la consultari. Mai mult, fiind vorba despre o intalnire, nu au timp suficient sa invete despre ele pe parcursul desfasurarii exercitiului de participare sau de consultare. Cu cat este mai lung procesul participativ, cu atat exista mai mult timp pentru ca participantii sa se gandeasca la probleme si sa recomande solutii mai bune.

Va urma.

Trainingul IMPLICARE

Trainingul “IMPLICARE” imbina elemente teoretice si practice de politici publice cu elemente teoretice si practice de democratie participativa. El se adreseaza organizatiilor ai caror membrii doresc sa se implice in rezolvarea de probleme de interes public ce afecteaza o anumita comunitate la nivel local, national sau European.

Trainingul se poate desfasura in diferite formate, adaptate la 3-4 ore sau chiar la 2-3 zile si cuprinde urmatoarea structura:

Politici Publice si Implicare Civica, elemente teoretice: se analizeaza fezabilitatea unei masuri, variantele alternative de solutionare a unei probleme, castigarea si mentinerea sprijinului grupurilor afectate de o anumita masura, stabilirea si implementarea strategiei optime de realizare a misiunii si obiectivelor institutiei. O atentie deosebita se acorda cadrului legal de functionare a organizatiei, grupurilor de lobby, mass-mediei si partenerilor institutionali. Se mai au in vedere restrictiile bugetare ale organizatiei, creativitatea in solutionarea problemelor comunitare, normele etice si morale care guverneaza institutia.

Implicare civica: aceasta componenta practica, foloseste doua metode de democratie participativa: Cafeneaua Publica si Metoda SMART de Politici Publice. O data definita problema, ea este publicata pe una din platformele de participare ale Metodei SMART, www.politicipublice.ro pentru participare la nivel local si national sau www.public-policies.eu pentru participare la nivel europen si se creeaza o pagina a problemei. Solutiile la problema se discuta in cadrul Cafenelei Publice, in care participantii discuta pe grupuri de lucru, sub indrumarea unor raportori. La sfarsitul cafenelei, raportorii prezinta solutiile in plen, iar acestea sunt apoi publicate pe platforma de participare a Metodei SMART, pe pagina special creata pentru problema in cauza. Important: pe durata desfasurarii acestui exercitiu, participantii sunt serviti cu racoritoare si snacks-uri .

Politici Publice: in partea de final a trainingului, participantii analizeaza diferitele scenarii de solutionare a problemei, inspirandu-se din propunerile de solutii gandite in timpul cafenelei publice. Astfel, ei redacteaza o adresa oficiala prin care se recomanda institutiei publice competente, punerea in practica a solutiilor fezabile, valoroase si sustenabile. Adresa oficiala este si ea publicata pe pagina problemei, pe platforma de participare activa. Dupa training, participantii pot face lobby individual, astfel incat solutiile sa fie puse in practica si sa se primeasca un raspuns favorabil din partea institutiei publice tinta. Raspunsul este mai apoi publicat pe pagina problemei, iar persoana care a publicat problema poate sa fie de acord sau nu cu el, conform pasilor Metodei SMART de Politici Publice.

Am desfasurat un astfel de training, care a durat aproximativ 3 ore, cu Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania, unde s-au cautat solutii privind problema taberelor studentesti acordate studentilor cu rezultate bune la invatatura si care pentru prima data din 1990, nu s-au mai organizat:

1. Mai intai s-au prezentat elementele teoretice in plen

[Show as slideshow]

[View with PicLens]

2. Problema a fost publicata pe platforma www.PoliticiPublice.ro

[Show as slideshow]

[View with PicLens]

3. A urmat cafeneaua publica unde s-au dezbatut solutiile

[Show as slideshow]

[View with PicLens]

4. Raportorii au prezentat solutiile

[Show as slideshow]

[View with PicLens]

5. Solutiile au fost publicate pe www.PoliticiPublice.ro, intrand in circuitul Metodei SMART de Politici Publice (pasul 2)

[Show as slideshow]

[View with PicLens]

Rezultatul final al muncii participantilor se poate vedea imediat dupa training. In cazul acesta solutiile recomandate se gasesc pe pagina problemei si sunt urmatoarele:

• MECTS sa asigure tabere studentesti in perioada vacantei intersemestriale, pe o perioada de 4 zile dupa cum urmeaza: un numar de locuri pentru studentii care provin din categorii defavorizate si un alt numar pentru a incuraja performanta academica. Totodata aceste tabere vor include sesiuni de formare a participantilor in contextul in care o nevoie majora a studentilor romani este aceea de a-si dezvolta competente de tip soft-skills (comunicare, leadership, antreprenoriat etc.) pentru a se incadra in piata fortei de munca.
• Universitatile sa asigure taberele studentesti din fonduri proprii.
• Ministerul Turismului sa contribuie la asigurarea taberelor studentesti, in acest caz promovandu-se turismul si valorile culturale romanesti in randul tinerilor.
• MECTS sa aplice la fonduri europene pentru a asigura bugetul taberelor studentesti.

Grupul de lucru pe promovarea accesului la e-participare: Nicky (UK/Olanda/Sudan), Radu (Romania), Federico (Italia), si Claire (Belgia/Franta).

Recomandarile de mai jos au scopul de a face participarea online mai importanta in procesul de luare a deciziilor si de a creste impactul acesteia in viata comunitatii. Ele sunt rezultatul grupului de lucru pe “promovarea accesului la e-participare” din cadrul Seminarului New Ways of Participation in Multicultural Youth Work, ce s-a desfasurat la Centrul de Tineret al Consiliului Europei de la Budapesta, 14-18 iunie 2010. Am lucrat foarte bine cu Nicky, Federico si Claire .

Recommendations to Youth organizations. They should:

• Empower, develop and promote the use of e-participation tools such as social networks, interactive platforms, audio-video materials, to their members. These tools should be structured and developed into a strategy to approach disadvantaged neighborhoods.
• Combine the e-participation tools with regular face-to-face meetings.
• Organize trainings and workshops to develop e-participation skills.
• Engage authorities and civil society representatives in virtual meetings in order to shorten the distance between the two sides and generate a structured dialogue.
• Create e-learning opportunities for young people, adjusted to the specific problems of their disadvantaged neighborhoods.
• Develop e-youth work to prevent dangers on the web, by training courses and exchanges of good practices.
• Network better between themselves to exchange good practices, success stories and tools of participation and e-participation.

Recommendations to Researchers. They should:

• Create evaluation tools to monitor the effectiveness of e-participation activities in disadvantaged neighborhoods.
• Better identify and explain the status-quo or the problems in disadvantaged neighborhoods.
• Implement specific participatory endeavors to young people from disadvantaged neighborhoods.
• Identify the disadvantaged neighborhoods and shape their profiles.

Recommendations to Policy makers (local, regional and national authorities). They should:

• Develop free internet coverage in disadvantaged neighbourhoods.
• Develop and encourage structural dialogue so that at least once a month they are engaged in participation or e-participation activities.
• Support the work of youth organizations by providing materials, spaces and funding opportunities to them.
• Be more engaged in partnership agreements with NGOs and the private sector to attract more resources to the local community.
• Offer recognition to the participation and e-participation activities that make a difference in the community.
• Use grants/vouchers/other types of support to help young people from disadvantaged neighborhoods to acquire technological equipment.
• Train policy makers in the benefits of e-participation opportunities in their line of work.
• Ensure the presence of at least one youth centre adequately equipped with computers and other materials necessary for e-participation, in disadvantaged neighborhoods.
• Have user- and youth-friendly websites.
• Have multiple language support of the websites of public authorities in multi-ethnic neighborhoods.

Recommendations to European institutions. They should:

• Encourage all of the member states to develop the job of youth worker.
• Develop the profile of e-youth work.
• Act as the driving force to implement policy change at a high European level.
• Organize and support training courses at European level for e-youth work. They could be long-term and sustainable, followed-up by e-platforms.
• CoE recommend the members of CLRAE to encourage and be more involved in e-participation activities in their neighborhoods.
• CoE use CLRAE to share good practices of e-participation as a way to solve or better address community problems.
• The European Commission could allocate more resources to help disadvantaged communities use e-participation tools.
• European institutions could make participation in disadvantaged neighborhoods a priority in their line of action.
• European Commission should make a more effective promotion of the e-consultations on various topics when working on draft papers.

Mai multe detalii se pot gasi pe site-ul proiectului ENTER.

Obiectivele sunt generoase:
- explorarea conceptelor de participare si e-participare.
- explorarea tendintelor curente de e-participare in lucrul intercultural de tineret.
- identificarea modalitatilor prin care e-participarea poate fi mai inclusiva.
- analiza motivatiei tinerilor din zonele dezavantajate de a folosi mijloace de e-participare.
- schimbul de experiente si bune practici in domeniul e-participarii, cu accent pe zonele dezavantajate.
- explorarea modalitatilor prin care e-participarea poate deveni mai democratica, inclusiva, si mai importanta.
- realizarea unor recomandari privind promovarea e-participarii ca o modalitate de sprijin a tinerilor din zonele dezavantajate.

Mai jos e o prezentare (in limba Engleza) a rezultatelor grupului de lucru pe problemele participarii si e-participarii tinerilor:

Consiliul Europei a elaborat pana in prezent cateva documente foarte utile despre participarea tinerilor. Acestea sunt: “The Revised European Charter on the Participation of Young People in Local and Regional Life,” manualul “Have your say!,” raportul seminarului “New ways of participation based on information technologies” organizat de catre Directia Tineret si Sport a Consiliului Europei in anul 2009,  unde Metoda SMART de Politici Publice este mentionata, si Agenda 2020. Seminarul este organizat sub auspiciile proiectului ENTER de stimulare a accesului tinerilor din zone dezavantajate la servicii sociale.

Iata si cateva poze mai relevante:

[Show as slideshow]

[View with PicLens]

Consultari la Senat pe Legea Voluntariatului

In Romania exista o lege a voluntariatului, numita Legea 195/2001. Ca sa nu pierd timp cu ea, spun doar ca nu reglementeaza mare lucru. Sub patronajul Presedintelui Senatului, am participat la o masa rotunda la care am discutat propuneri de modificare si imbunatatire a acestei legi, mai ales ca anul 2011 va fi Anul International al Voluntariatului. Asadar, am prezentat o serie de propuneri personale, pe care le detaliez aici:

• Mai intai e nevoie de o definitie clara a voluntariatului, fapt care este acoperit de noua propunere.

• E nevoie de o analiza a situatiei curente, care sa cuprinda informatii despre numarul real de voluntari, profilul acestora (tineri, varstnici), trend, nivelul de educatie al voluntarilor, si sectoarele in care voluntarii tind sa-si desfasoare activitatea (servicii sociale, cultura, sport, educatie).

• Din punctul meu de vedere, trebuie stabilit un cadru institutional, prin intermediul caruia o persoana sa fie responsabila de dezvoltarea voluntariatului la nivel central si local. Aceasta persoana ar conduce o directie in cadrul unui minister (asta ca sa nu infiintam o agentie guvernamentala), cu urmatoarele atributii:

• Sa faca o strategie nationala privind voluntariatul, tinand cont si de politicile publice internationale.
• Sa realizeze programe cheie privind stimularea voluntariatului.
• Sa acrediteze ONG-urile, firmele si institutiile publice care primesc voluntari. Ideea de acreditare este buna pentru a se putea stabili mai clar drepturile si obligatiile voluntarilor si organizatiilor care ii primesc si pentru a inregistra contractele de voluntariat.

• Cadrul legal ar trebui sa cuprinda urmatoarele puncte:

• Definitia voluntariatului si statutul voluntarului.
• Drepturile si obligatiile voluntarului si a organizatiilor de voluntari
• Responsabilitatile organizatiilor de voluntari.
• Acreditarea organizatiilor de voluntari.
• Beneficiile pentru voluntari.
• Diferenta dintre voluntariat si angajare.
• Stabilirea unui cadru legal diferit pentru firme, ONG-uri si institutii publice.

Drepturile voluntarilor ar include urmatoarele: informare si training; asigurare pentru accidente si boala; conditii decente de munca; rambursarea cheltuielilor privind desfasurarea activitatii; existenta unui contract; recunoasterea contractelor de voluntariat inregistrate, ca vechime in munca. Organizatiile care primesc voluntari ar trebui ca macar sa-si deduca cheltuielile cu voluntarii, din impozitul pe profit.

• Ori este de acord cu raspunsul autoritatii publice si va inchide pagina problemei. In acest caz isi poate exprima un mesaj de multumire sau felicitare.
• Ori nu este de acord cu raspunsul autoritatii publice. In acest caz, va trebui sa-si motiveze alegerea si procesul de participare se reia.

Pagina unei probleme inchise pe www.public-policies.eu

• in partea superioara se afla categoria problemei, numele problemei si un buton de “share” care ajuta la promovarea paginii pe diferite site-uri;
• partea din mijloc contine fotografia problemei, numele si o poza a celui care a publicat problema, link catre site-ul lui/ei, profesia, organizatia pe care o reprezinta, institutia abilitata sa rezolve problema, data la care a fost publicata problema, si o legenda.

Legenda explica stadiul in care se afla problema in cadrul Metodei SMART de Politici Publice, dupa cum urmeaza:

• Rosu: problema a fost aprobata si publicata.
• Portocaliu: problema a primit cel putin o solutie.
• Galben: partenerii de implementare a metodai de participare au publicat o adresa oficiala pe pagina problemei.
• Verde deschi: institutia abilitata sa rezolve problema a trimis un raspuns la adresa oficiala.
• Verde inchis: cel care a publicat problema a fost multumit de raspunsul autoritatilor si a inchis problema.

In partea de jos exista formularul prin care oricine poate sa dea o solutie problemei publicate.

Pagina unei probleme de interes public, pe www.public-policies.eu

Raise a problem of European public concern

Apoi, trebuie completat formularul “Raise a problem of public concern.” Instructiunile sunt in partea dreapta a formularului:

Raise a problem of European public concern