Sustinere teza doctorat, Universitatea Dunarea de Jos din Galati

Sambata, 14 ianuarie 2011, am facut sustinerea publica a tezei de doctorat intitulata “Antreprenoriatul in situatii de criza economica si financiara. Metode de adaptare si supravietuire,” la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor din cadrul Universitatii Dunarea de Jos din Galati.  A trecut o perioada de munca intensa, in care am inteles mai bine fenomenul antreprenorial si comportamentul necesar, atat la nivelul firmelor cat si la nivelul administratiei publice, care trebuie sa-l stimuleze si sa-l incurajeze.

Firmele intra in dificultate atunci cand clientii isi pierd increderea in posibilitatile lor de a furniza servicii si produse de calitate superioara. Acest comportament duce la o subminare a puterii si soliditatii firmelor. Antreprenorii, cei care isi asuma riscul de a transforma o idee de afaceri in produse si servicii pe care sa le vanda pe piata, au asadar o sarcina dificila: sa initieze, sa organizeze si sa mentina o firma pe piata, oferind salarii, platind taxe la bugetul de stat si dezvoltand comunitatile locale unde isi desfasoara activitatea. Pentru a infiinta o firma, antreprenorul are nevoie de curaj, dar pentru a reusi trebuie sa identifice o oportunitate. De multe ori, acesta nu reuseste din prima initiativa, insa are forta de a transforma un esec intr-o noua oportunitate, invatand din greselile facute la inceput de drum. A fi antreprenor cere vigilenta dar si talent, pe langa o educatie potrivita.

Universitatea Dunarea de Jos din Galati

O firma incepe sa aiba probleme atunci cand pierde increderea clientilor in serviciile sau produsele ei. Daca firma este de talie mica, avand doar cativa angajati, atunci un eventual faliment nu are efecte mari la nivelul pietei sau al comunitatii in care isi desfasoara activitatea. Ba din contra, unii analisti considera ca falimentele au si efecte pozitive, manifestate prin dobandirea de experienta din partea antreprenorului si regandirea afacerii care ulterior genereaza produse sau servicii mai bune. Daca firma este mare, ca în exemplul bancii Lehman Brothers, atunci un eventual faliment poate genera un efect in lant, care se poate transforma intr-o criza la nivel global, datorita multitudinii de relatii contractuale pe care o astfel de firma le are si sumelor mari de bani puse in joc.

Literatura de specialitate considera ca antreprenorii sunt principalii creatori ai locurilor de munca. Astfel, incurajarea si stimularea spiritului antreprenorial reprezinta o preocupare importanta atat pentru mediul guvernamental cat si pentru cel privat. Antreprenoriatul reprezinta o alegere de cariera pentru care este nevoie de adoptarea unui comportament specific. Acesta include dobandirea unei viziuni asupra initiativei antreprenoriale, intuirea directiilor pietei si a tehnologiei, capacitatea de adaptare la conditiile dinamice ale economiei si luarea deciziilor potrivite tinand cont de cresterile si recesiunile economice. Recesiunile stimulează creativitatea antreprenorilor, procesul de inovare la nivel de produs sau serviciu fiind mult mai intens, precum si cautarea de noi pieţe, folosirea unor noi strategii de marketing si surse de finantare. Contractia pietei ii determina pe acestia sa stopeze angajarile, sa eficientizeze cheltuielile, sa renegocieze contractele si chiar sa implice angajatii in rezolvarea problemelor firmei prin diferite metode de participare. Se constata ca mediul online devine din ce in ce mai atractiv pentru antreprenori, care beneficiaza acum de pe urma expunerii catre piete internationale la costuri foarte mici.

Literatura analizata tinde sa faca distinctie intre doua tipuri de antreprenori. Cei „linistiti,” care nu iau masuri radicale si care de obicei reactioneaza la conditiile pietei si cei care iau decizii rapide, bazandu-se pe un comportament mai proactiv fata de situatia pietei. Diferenta dintre cele doua abordari ar putea fi evidentiata prin exemplul urmator: in conditii de criza, un manager linistit ar stopa angajarile sau chiar ar concedia unii angajati, restrangand activitatea pana cand piata isi revine, pe cand un manager proactiv ar deschide un nou punct de lucru, angajand astfel oameni si testand noi piete.

Direcţia principala de cercetare in cadrul acestei teze de doctorat vizeaza identificarea comportamentului antreprenorial in regiunea de Sud-Est a Romaniei si verificarea ipotezelor privind proactivitatea sau reactivitatea acestuia la conditiile pietei. De asemenea, se va analiza daca antreprenorii romani iau masurile recomandate de literatura de specialitate analizata si dacă mediul guvernamental se implica suficient de mult si eficient in stimularea mediului economic. O atentie deosebita se va acorda planurilor de stimulare a mediului privat, a spiritului antreprenorial in general si a modalitatilor prin care mediul privat poate colabora cu cel guvernamental, astfel incat masurile guvernamentale de stimulare a economiei sa fie cat mai eficiente. In teza de doctorat se va prezenta si o analiza econometrica privind evolutia numarului total de firme din economia romaneasca, ca un indicator important al efectelor masurilor de stimulare a antreprenoriatului.

Solutii pentru Romania

Romania trece printr-o perioada foarte dificila, la fel ca multe alte state din lume. Desi ne aflam in pragul unei noi crize economice mondiale care poate deveni cronica de data aceasta, tara noastra poate lua masuri sanatoase de redresare, pornind de la o viziune macroeconomica. Consider ca sunt trei domenii majore in care putem lua masuri corecte si creative pentru a pune bazele unei viitoare cresteri sanatoase a economiei: firmele mari, IMM-urile si administratia publica.

Firmele mari au sute sau mii de angajati si de obicei activeaza in productie. Ele combina diferite materiale in produse finite pe care le vand in intreaga lume. O firma mare nu se mai concentreaza doar pe piata interna, ci beneficiaza de tehnologiile existente pentru a putea vinde pe pietele internationale. O firma mare este mai putin flexibila la evolutia situatiei economice si are nevoi speciale. In acelasi timp, ea trebuie tratata ca un agent economic strategic in cadrul comunitatii in care-si organizeaza productia. Avantajele pe care o astfel de firma le aduce comunitatii locale constau in angajarea unui numar mare de persoane de pe piata locala si dezvoltarea turismului de afaceri. Aici se mai adauga taxele pe care le plateste la bugetele locale si centrale. Aceste efecte au un efect de multiplicare in economia locala si nationala. Persoanele noi angajate isi cheltuiesc banii la nivel local, dezvoltand micile afaceri, care la randul lor genereaza noi locuri de munca. Pe langa angajati, aceste firme pot externaliza anumite servicii, lucrand direct cu IMM-urile de la nivel local si national. Asadar, efectul de multiplicare in economia nationala al unei astfel de firme este foarte mare. Insa firmele mari au si nevoi pe care numai administratiile publice le pot asigura. In primul rand ele trebuie sa-si poata vinde produsele rapid si cat mai ieftin oriunde in lume, in conditiile in care concurenta este foarte mare, in special cu China. Aceste firme au nevoie de acces rapid si in conditii de siguranta pentru produsele pe care le fabrica, la transportul rutier, aerian, fluvial si maritim. Salariile in Romania trebuie sa fie la un nivel decent, ceea ce inseamna mult mai mult decat in China de exemplu. Insa putem ajuta cu reducerea altor cheltuieli precum TVA-ul, impozitul pe profit si pe dividente, alte taxe locale, dar si deductibilitatea cheltuielilor cum ar fi carburantul. In Romania, niciuna dintre aceste elemente nu este oferita firmelor mari: nu avem autostrazi, nu avem aeroporturi in toate zonele cu potential industrial mai ridicat, iar fiscalitatea este excesiv de ridicata. Avem insa cateva avantaje majore fata de multi competitori internationali: suntem eligibili pentru finantari de la Uniunea Europeana (UE) pentru activitati de productie, suntem membrii in UE si, poate cel mai important, suntem la granita UE. Putem cumpara si vinde mult mai ieftin catre Moldova, Rusia si Ucraina datorita pozitionarii geografice. Putem produce la ei si vinde in UE si invers. Asadar, ce poate fi facut? In primul rand trebuie o viziune privind infrastructura de transport la nivel national. Trebuie sa identificam acele zone care permit construirea de parcuri industriale, unde efortul de a construi infrastructura de transport este minim. Parcul industrial Ploiesti poate fi o poveste de succes. Dar ar mai trebui facute sau dezvoltate astfel de parcuri la Constanta, Galati, Vaslui, Iasi, Botosani, Cluj, toata zona de Vest si Sud. Aceste parcuri pot fi facute si cu finantare UE cum ar fi finantarea pentru polii de competitivitate.

IMM-urile sunt cele care au o dinamica foarte mare. Ele sunt infiintate atunci cand antreprenorii observa oportunitati de nisa si sunt inchise intr-un numar destul de mare atunci cand afacerea nu mai merge. Insa din esecuri antreprenorii invata si pun pe picioare afaceri care devin din ce in ce mai mari. IMM-urile sunt motorul economiei. Ele genereaza cea mai mare parte a PIB-ului din fiecare tara, de regula intre 55%-95%, ofera locuri de munca pentru majoritatea populatiei ocupate, genereaza intr-o mare proportie inovatiile tehnice, realizeaza produse si mai ales servicii la costuri de multe ori mai reduse decat firmele mari si reprezinta una din principalele surse de venituri la bugetul de stat. IMM-urile se bazeaza intr-un procent foarte mare pe antreprenor si pe deciziile acestuia, constituind pentru multe persoane o optiune de cariera. Sectorul IMM-urilor trebuie stimulat prin birocratie redusa, incubatoare de afaceri pentru start-up-uri, acces real la achizitiile publice, protectie in fata controalelor nejustificate sau abuzurilor organelor de control ale statului, acces facil la finantare, predarea antreprenoriatului in scoli, incurajarea micro-creditarii si reducerea TVA-ului. De asemenea, este nevoie si de o atitudine pro-antreprenoriala a statului, care inseamna flexibilitate in plata datoriilor la bugetul de stat atunci cand exista circumstante atenuante pentru firma cum ar fi implementarea unui proiect si neprimirea prefinantarii conform contractului de finantare. Toate acestea se rezuma la un mediu fiscal usor de inteles pentru antreprenori si care sa nu ingreuneze mult activitatea unei firme care nu doreste altceva decat sa se dezvolte, aducand beneficii comunitatii locale prin reducerea somajului si astfel a necesitatii platii ajutoarelor de somaj. Un antreprenor trebuie sa poata infiinta rapid o firma si sa o inchida tot repede, insa trebuie mentinut totusi un control pentru ca statul sa se asigure de conduita etica a acestuia si sa se protejeze de eventualele abuzuri. Trebuie inteles ca daca avem cat mai multe firme care platesc taxe mai mici, cu atat vom avea mai putini asistati social si o baza mai mare de impozitare. Acest lucru va genera mai multi bani la buget, chiar daca nivelul taxelor per ansamblu este diminuat.

Administratia publica: de curand am facut o analiza intre bugetele administratiilor publice din SUA si din Romania. Astfel, analizand statul Georgia, am observat ca acesta, cu o populatie cat jumatate din Romania, a avut pentru anul fiscal 2011 un buget de 18 miliarde de dolari. Orasul Atlanta, cu o populatie de 400,000 locuitori a avut un buget de 1.24 miliarde dolari, pe cand regiunea Fulton, care are capitala la Atlanta, a avut un buget de 0.9 miliarde dolari. In comparatie, bugetul Guvernului Romaniei pe anul 2011 este de 66.6 miliarde dolari, al Municipiului Galati, care are 300,000 locuitori, este de 0.185 miliarde de dolari, iar cel al judetului Galati este de 0.066 miliarde dolari, conform tabelului de mai jos. Asadar, se observa clar de ce orasele din SUA sunt mai dezvoltate decat cele din Romania: au mai multi bani la bugetul local. Orasul Galati, cu o populatie nu cu mult mai mica decat Atlanta, are un buget de doar 15% din bugetul Atlantei. Deci avem nevoie de mai multi bani la bugetele locale. Trebuie descentralizata cat mai repede administratia publica si astfel lasate orasele si comunele sa se dezvolte asa cum doresc mai bine. Facand acest lucru, se reduce si coruptia. Este mai greu sa castigi mai multe contracte in judete si orase diferite, decat un contract mare la nivelul unui minister. Mai mult, atat ministerele cat si administratiile locale ar fi mai interesate si pregatite sa atraga fonduri europene.

Administratiile locale ar putea astfel acoperi cofinantarea unui numar mai mare de proiecte, iar administratiile centrale vor fi nevoite sa depuna proiecte pentru a-si asigura bugete mai mari. Deci si competenta in administratia publica va creste.

Statul Georgia, SUA vs. Romania

Mergand mai departe, eu nu consider folosirea TVA-ului ca fiind eficienta. Ganditi-va la urmatorul scenariu real: eu cumpar utilaje de 100,000 lei si platesc furnizorului 24,000 lei TVA. In trimestrul urmator cer recuperarea TVA-ului de la stat, insa firma de la care cumpar utilajele se acopera de cheltuieli si nu varsa TVA-ul in trimestrul respectiv. Astfel, statul pierde 24,000 de lei. Cate astfel de exemple exista in tara, cu bugete mult mai mari? Americanii folosesc un sistem mult mai competitiv. Ei nu au TVA. Firmele adauga la pretul de vanzare o taxa de vanzare care de obicei are o valoare de 6-7%. Aceasta taxa se imparte intre administratia federala, cea de stat si cea de regiune. Orasele mai pot pune 1-2 puncte procentuale, ajungand de obicei la o taxa finala de 8%. Aceasta taxa este initial colectata de firme si varsata integral la stat, indiferent daca firma are cheltuieli sau nu in luna respectiva. Sistemul American nu numai ca asigura un pret al produselor si serviciilor cu pana la 16% mai competitiv decat in Romania (24% – 8%), dar si un venit sigur la bugetul de stat.

Avem nevoie de mult mai multa viziune la nivel central!

ICEA 2011 la Facultatea de Drept, Bucuresti

Conferinta Internationala de Economie si Administratie (ICEA) este organizata in fiecare an de Facultatea de Administratie si Afaceri din Universitatea Bucureşti. Ea ofera un cadru adecvat de intalnire intre cercetatori, oameni de stiinta, specialisti si studenti din toate ramurile economiei si administratiei. Anul acesta am participat cu lucrarea “Entrepreneurship in times of economic and financial crises; methods of adaptation and survival.” Lucrarea a fost acceptata pentru publicare in revista Manager a Facultatii de Administratie si Afaceri din Universitatea din Bucuresti, care este indexata in bazele de date internationale EBSCO.

Iata cateva concluzii din lucrare: The problems that small and medium-sized enterprises face during economic and financial crises have direct and strong implications on the local communities. These are affected by increased social problems generated by the measures that the companies are taking. The research has shown that the adaptation and survival methods of SMEs during crises is a function of layoffs, reduced activity and reduced to none investment. Layoffs determine greater pressure on the social protection policies and diminish the local expenditure on goods and services. The diminished expenditures on goods and services determine a chain effect that spreads to other consumer-goods businesses, credit reimbursements, and various services. This situation requires governmental intervention to protect the increasing number of poor. The measures that were successful in Thailand’s response to the 1997 economic crisis and that seem to work in the Romanian environment include “an improvement to the strategic design and coordination of the social policy, protection measures to the poor and to the elderly, strengthened social protection of workers, and improved monitoring of living standards.”  These measures require intervention at the macroeconomic level, with results to be seen on a short to a medium period of time. From this regard, managers that were interviewed seem to have been objective when stating that recovery is to be seen within the next two years.

Contributors.ro

Acest articol, publicat pe Contributors.ro, reprezinta practic un tablou economic si social al ultimilor 10 ani. Mediul guvernamental are si va avea mereu bani, iar o utilizare corecta a acestora poate asigura un echilibru intre perioadele de crestere economica si cele de recesiune. Scopul este acela de a oferi o stabilitate macroeconomica, ce permite cresterea sanatoasa a nivelului de trai si combaterea eficienta a efectelor perioadelor de criza. In acest articol fac o analiza a evolutiei mediului economic si social din ultimii 10 ani, care este utila pentru a intelege mai bine efectele masurilor economice si fiscale, astfel incat sa initiem pe viitor politici publice mai bune. De asemenea, vom putea trage mai usor concluzii, identifica greseli si anticipa evolutiile viitoare ale societatii romanesti.

Este important de stiut ca firmele romanesti au inceput sa apeleze la credite bancare intr-un ritm mai alert incepand cu anul 2002. In acel an 19.75% din numarul firmelor care activau in tara noastra aveau credite pentru investitii la banci, procentul marindu-se la 29.7% in anul 2005 si la 37.29% in anul 2009, cand Romania a fost lovita de criza economica si financiara. Asadar, aproximativ 500,000 de firme au intrat in criza cu datorii la banci.

Dinamica inmatricularilor de firme in ultimii zece ani a fost oarecum constanta. Societati noi s-au infiintat atat in perioadele de expansiune economica, atunci cand cererea a crescut, cat si in perioadele de recesiune. Oamenii decid sa-si infiinteze firme in perioade de criza deoarece nu mai gasesc un loc de munca, nu le mai convine salariul mic raportat la numarul de ore lucrate, sau pur si simplu nu au alta alternativa. Asadar, media anuala a inmatricularilor a fost de aproximativ 136,000 de firme (SRL, SA, SCA, SCS, SNC si filiale). In anul 2009 s-au inmatriculat aproximativ 116,000 de firme iar in anul 2010 aproximativ 123,000. Dinamica radierilor insa este mult mai sensibila la fluctuatiile economice. Daca in anii 2007 si 2008 s-au radiat in medie cate 52,000 de firme anual, la inceputul crizei din 2009 in Romania s-au radiat aproximativ 62,000 de firme, iar in anul 2010 aproximativ 183,000, reprezentand cel mai mare numar de radieri anuale din istorie. Numarul nu pare insa surprinzator acum. Cele 500,000 de firme care aveau credite pentru investitii la inceputul crizei au constatat ca previziunile financiare facute pentru planurile lor de afaceri s-au modificat in sensul scaderii substantiale a veniturilor preconizate, deoarece numarul de clienti a scazut si multi debitori au intrat in incapacitate de plata. Mai mult, Guvernul a instituit impozitul forfetar care a sufocat si mai mult microintreprinderile, iar TVA-ul s-a majorat. Tinand cont ca in 2010 s-au inmatriculat 122,800 de firme, rezulta ca anul trecut s-au piredut in total 60,427 de firme. Efectele la nivel social se resimt prin cresterea numarului de someri si cresterea cheltuielilor bugetare, deoarece acestor firme care in cel mai rau caz nu mai plateau taxe si impozite pentru o perioada, statul nu trebuia sa le plateasca angajatilor si administratorilor acestora ajutoare de somaj in urma radierii.

Numarul somerilor este si mai sensibil la fluctuatiile economice. Conform datelor Organizatiei Internationale a Muncii, din anul 2000 si pana in 2009 forta de munca totala din Romania, formata din persoane peste 15 ani angajate si neangajate dar active economic, a scazut cu aproximativ 2,300,000 de persoane, de la 11,827,309 la 9,541,532. In anul 2009, forta de munca a scazut cu aproximativ 414,000 de persoane fata de 2008 reprezentand cea mai mare scadere din anul 2002. Acest lucru se datoreaza in mare masura emigrarii romanilor in alte tari. Numarul somerilor din Romania a scazut constant din anul 2002 pana in 2007. Anul 2008 marcheaza schimbarea trendului, astfel incat in anul 2009 numarul somerilor a crescut cu aproximativ 306,000 de persoane, ajungandu-se la 710,000 de someri. Numarul acestora a inceput sa scada din nou in 2010, ajungand la aproximativ 627,000 de persoane, iar la 31 martie 2011 fiind 600,308 someri inregistrati. Numarul mare de disponibilizari din anul 2009 este firesc. Firmele au fost nevoite sa ia masuri de inghetare a salariilor, de oprire a investitiilor, de oprire a angajarilor, urmate imediat de disponibilizari datorate reducerii activitatii. De asemenea, Guvernul a luat masura corecta de a nu mai efectua angajari, iar in anul 2010 chiar a facut o serie de disponibilizari in sistemul bugetar. Radierea numarului mare de firme a venit firesc in anul 2010, o data cu adancirea crizei, datoriile mari care se acumulau la banci si epuizarea metodelor de adaptare si supravietuire.

Se pot trage cateva concluzii din corelarea acestor date statistice. In primul rand se stie ca activitatea economica este ciclica. Perioadele de avant si stabilitate economica sunt urmate de perioade de recesiune cu o intensitate mai mare sau mai mica. In perioadele de stabilitate, este bine sa economisim o parte din profit, intre 5% si 50%, in functie de marimea acestuia si de nevoile noastre de dezvoltare. Astfel, in perioadele de criza nu vom fi afectati cronic de scaderea generala a activitatii. Acelasi lucru este valabil atat pentru mediul privat, cat mai ales pentru mediul guvernamental. In perioadele de crestere economica trebuiesc tinute sub control cheltuielile care se angajeaza pe perioade lungi de timp si care sunt greu de diminuat, cum ar fi cresterea aparatului guvernamental sau marirea exagerata a salariilor. Mediul guvernamental nu este la fel de flexibil ca mediul privat si nu se poate ajusta la timp si treptat cu activitatea economica, din cauza birocratiei. In SUA, multe administratii publice fac economii, astfel incat in anul 2007 aveau disponibilitati care le permiteau sa functioneze 2-3 ani fara sa incaseze nicio taxa de la contribuabili. Asadar, recomand abstinenta in perioadele de crestere economica si investitii in proiecte de infrastructura, tehnologii noi, productie, agricultura si turism in perioadele de recesiune.

Conferinta Internationala in Administratie si Afaceri, Universitatea Bucuresti

Facultatea de Administratie si Afaceri din cadrul Universitatii Bucuresti organizeaza in perioada 4-5 iunie Conferinta Internationala in Administratie si Afaceri. Eu particip la lucrarile sectiuni de Educatie, Administratie si Drept, cu lucrarea “Online vs. Offline vs. Mixed Participation for Better Governmental Policy-Making.” Lucrarea abordeaza domeniul democratiei participative si anumite parti din ea vor fi incorporate in teza mea de doctorat. Public mai jos concluziile (in engleza):

SolveNet (term referring to a hypothetical better citizen engagement model) is a combination of online and offline citizen engagement. It benefits from advantages specific to the online dialogue like little to no cost of use, flexibility of participants to give solutions to problems of public concern, educational approach, and interactivity among the participants. At the same time, SolveNet is coping with the disadvantages of offline engagement, like the lack of accountability of the end result of a participation endeavor, limited time and money of participants to offer input in pressing community problems, polarization of discussions, and lack of knowledge about issues.

As the majority of the work is done online, the policy-making process is pushed further using the authority of a legally established

Descarca manualul Conferintei (8MB) ce contine toate lucrarile.

nonprofit organization. This way, the most feasible, valuable and sustainable solution proposals from citizens, are sent to the desks of elected and appointed officials.

The participation model lacks the advantages of face-to-face discussions between the participants, but the online citizen engagement platform offers an interactive participation experience that allows people from different regions to work together creatively in solving community problems. The people who participate are not representative for any given community. That is why the main focus is on the quality of the solutions that are exchanged on the platform and not on the background of the citizens.

SolveNet faces however the problem that every participation model has: effectiveness in generating a change of policy. It is ultimately up to the decision-makers to consider the results of any participative democracy exercise or not. The main advantage of SolveNet is in this case the little effort that every-day people make, in order to make their voices heard in the community.

A mixed participation model to support governmental decision-making seems to work the best, in order to benefit the most from citizen engagement. This model has to provide for authority, accountability, creativity, exchange of constructive ideas, educational approach, and perseverance. Future research could identify such a model and showcase it.

Cateva concluzii ale lucrarii prezentate la cea de-a sasea editie a Conferintei in Stiinte Sociale, Universitatea Central Europeana, Budapesta, Ungaria

In perioada 16-18 aprilie particip la cea de-a sasea editie a Conferintei in Stiinte Sociale de la Universitatea Central Europeana din Budapesta, Ungaria. Aceasta editie are tema “Social Science Perspectives on Global Transformations and Social Change”. Am prezentat lucrarea “Antreprenoriatul in perioade de criza economica si financiara. Metode de adaptare si supravietuire” care se bazeaza pe o activitate de cercetare care a inclus 117 firme din zona de sud-est a Romaniei. Programul oficial se gaseste pe site-ul Conferintei. Lucrarea va fi dezvoltata si inclusa in teza mea de doctorat.

In panelul 2, intitulat “Are They Drifting Into Adulthood? Past, Present and Future of New European Democracies” si moderat de Daniela Sirinic (CEU) s-au prezentat sapte lucrari, inclusiv a mea. Concluziile s-au bazat pe activitatea de cercetare desfasurata si au atins si raspunsuri la intrebarea daca democratia romaneasca a ajuns la maturitate. Din punctul meu de vedere, raspunsul este unul complex, si contine doua parti: un “da” si un “nu.” Iata argumentele:

• Este un “nu” la nivel macroeconomic, deoarece am constatat ca nu exista o viziune care sa genereze pe termen mediu si lung crestere economica. Aceasta lipsa de viziune se simte si in celelalte sectoare ale economiei.
• Este un “da” partial la nivel microeconomic. Democratia romaneasca permite antreprenorului sa foloseasca suficient de multe variante prin care sa-si desfasoare afacerea in functie de noile realitati economice. Totusi, antreprenorii se implica prea putin sau chiar deloc in influentarea deciziilor de interes public, la nivelul comunitatii. Pe de alta parte, nici nu sunt incurajati sa o faca, deoarece nu exista povesti de succes de participare, sau daca exista, nu sunt promovate.

Iata prezentarea mea:

Vera Scepanovic (CEU) a fost cea care a facut o critica foarte pertinenta si constructiva lucrarii mele. Mi-a dat un feedback foarte bun legat de ce ar trebui sa tin cont si sa adaug in teza finala de doctorat:

Si cateva poze de la panelul meu:

[Show as slideshow]

[View with PicLens]

Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati

In aceasta perioada lucrez mai mult pentru doctorat. Mai exact, pregatesc patru lucrari care vor fi publicate in cadrul unor conferinte in tara si in strainatate. Titlurile lor sunt:

1. Online vs. Offline vs. Mixed Participation for Better Governmental Policy Making
2. e-Democracy Platforms for Governmental Decision Making. Case Study on “SMART Method of Public Policy”
3. Entrepreneurship in Times of Economic and Financial Crises. Methods of Adaptation and Survival
4. Better Policy Making for Businesses, Through Online Citizen Engagement

Lucrarile trateaza mai mult domeniul de democratie participativa, care pentru mine este absolut fascinant. Iti ofera posibilitatea sa fii cat poti tu de creativ, gandind solutii la problemele de interes public. Lucrarea mea de doctorat va contine si un capitol despre participare, care sper sa fie foarte interesant. Voi publica rezumatele lucrarilor precum si poze si sper eu clipuri, de la conferintele la care voi participa in aceasta primavara.

• Majoritatea angajatilor nu participa la traininguri de management de proiect si dezvoltare personala. In schimb, administratorii considera ca aceste experiente sunt utile pentru a creste competitivitatea in perioade de criza economica si financiara. 
• Angajatii sub 40 de ani sufera mai mult de pe urma lipsei participarii la traininguri si se dedica mai putin cerintelor job-ului. 
• Firmele sunt interesate sa acceseze fonduri comunitare. Totusi, ele nu dispun de informatii complete care sa le ajute sa inceapa un proiect si sa-l finalizeze. Aceasta situatie se datoreaza unui acces precar la specialisti care sa scrie proiecte si sa le depuna. Majoritatea intreprinzatorilor considera ca nu pot scrie proiectele singuri insa nu cunosc nici firme de consultanta care sa-i ajute. Sursa principala de informare privind fondurile Europene o reprezinta mass-media. 

Ca rezultat, firmele se adapteaza efectelor crizei economice prin restrangerea activitatii si disponibilizari, scaderea chetuielilor curente si oprirea investitiilor. Aceste masuri genereaza la randul lor grave probleme sociale.

Raportul a fost realizat impreuna cu Cristi Dumitru, Manager de Comunicare la Universitatea Dunarea de Jos din Galati.