Lansarea proiectului LUPT

Centrul de Dezvoltare SMART din Galati si Patronatul Tinerilor Intreprinzatori din Regiunea Sud – Est au lansat proiectul “LUPT” – Centrul mobil de ocupare şi formare profesională în domenii non-agricole – LA UN PAS DE TINE!

Pe parcursul desfasurarii proiectului urmarim  facilitarea integrării pe piata muncii a persoanelor din mediul rural in cautarea unui loc de munca, persoane ocupate in agricultura de subzistenta, somere si persoane inactive din Regiunea Sud – Est prin dezvoltarea si aplicarea unui concept inovator – Centru mobil de ocupare si formare profesionala in domenii non-agricole.

Acest program are ca scop pregatirea si angajarea grupului tinta in domenii non-agricole, initierea de afaceri in mediul rural, precum si accesarea si utilizarea finantarilor nerambursabile a unui număr de 240 de persoane din mediul rural. De asemenea, la PTIRSE ne dorim sa generam cel putin o poveste de succes prin care un intreprinzator din mediul rural sa-si infiinteze o firma, sa aplice pentru o finantare, sa castige finantarea si sa implementeze cu succes proiectul.

LUPT este un proiect cofinanțat prin Fondul Social European, POSDRU, DMI 5.2 „Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forței de muncă”.

Reactii din presa: O şansă pentru somerii din mediul rural / Ajutor la gasirea unei slujbe si la infiintarea unei firme, de Rodica Miscalencu, 01 februarie 2012.

Sustinere teza doctorat, Universitatea Dunarea de Jos din Galati

Sambata, 14 ianuarie 2011, am facut sustinerea publica a tezei de doctorat intitulata “Antreprenoriatul in situatii de criza economica si financiara. Metode de adaptare si supravietuire,” la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor din cadrul Universitatii Dunarea de Jos din Galati.  A trecut o perioada de munca intensa, in care am inteles mai bine fenomenul antreprenorial si comportamentul necesar, atat la nivelul firmelor cat si la nivelul administratiei publice, care trebuie sa-l stimuleze si sa-l incurajeze.

Firmele intra in dificultate atunci cand clientii isi pierd increderea in posibilitatile lor de a furniza servicii si produse de calitate superioara. Acest comportament duce la o subminare a puterii si soliditatii firmelor. Antreprenorii, cei care isi asuma riscul de a transforma o idee de afaceri in produse si servicii pe care sa le vanda pe piata, au asadar o sarcina dificila: sa initieze, sa organizeze si sa mentina o firma pe piata, oferind salarii, platind taxe la bugetul de stat si dezvoltand comunitatile locale unde isi desfasoara activitatea. Pentru a infiinta o firma, antreprenorul are nevoie de curaj, dar pentru a reusi trebuie sa identifice o oportunitate. De multe ori, acesta nu reuseste din prima initiativa, insa are forta de a transforma un esec intr-o noua oportunitate, invatand din greselile facute la inceput de drum. A fi antreprenor cere vigilenta dar si talent, pe langa o educatie potrivita.

Iata ce am invatat din experienta asta:

• Functiile de conducere se dau pe criterii politice pana la cel mai mic post de director adjunct.
• Cand se aleg oamenii, se pune accent pe loialitatea fata de partid si nu pe competente, desi apreciez ministrii ca fiind oameni foarte competenti.
• Nu exista viziune in aparatul guvernamental si daca propui elemente fundamentale privind conducerea unei agentii publice, cum ar fi crearea unei viziuni noi, a unei misiuni, schimbarea atitudinii angajatilor, eficientizarea serviciilor publice, esti vazut de ceilalti ca un ciudat care nu se “acomodeaza” la mediul guvernamental de la noi din tara.

De ce zic ca propunerea Presedintelui vine prea tarziu? Pentru ca stiu ce studiaza tinerii romani in strainatate si stiu cu ce se vor confrunta la preluarea unui astfel de loc de munca. La universitatile de renume din strainatate esti pregatit sa devii lider. Asta inseamna ca oriunde te duci, creezi sau ajuti la crearea unei viziuni a organizatiei. De exemplu, cum dorim sa arate Romania peste 10 ani? Dar peste 20 de ani? Aceasta imagine a Romaniei din viitor, te ajuta sa iei deciziile potrivite si sa initiezi astfel proiectele cu impactul cel mai mare pentru atingerea acelei viziuni. Pentru acest lucru ai nevoie de stabilitate, putere de decizie si echipa. Insa cum la noi functiile de conducere se dau pe criterii politice, pur si simplu nu ai loc, iar directorii care vin stiu ca au la dispozitie doar 4 ani, timp insuficient pentru schimbari majore. Asadar, de ce sa depuna efort cand stiu ca vor pleca tot politic? Cum puterea de decizie apartine unor membrii de partid care de multe ori nu inteleg ce este o viziune, un astfel de tanar scolit la o universitate de prestigiu din strainatate sigur “nu se va putea adapta.” Mai ramane si problema echipei. Desi multi angajati care ar forma echipa cu tine sunt angrenati intr-o rutina administrativa absolut demotivanta, multi dintre ei pot fi instruiti si motivati prin responsabilitati noi si libertate de decizie. Un tanar scolit in strainatate ar sti cum sa motiveze personalul din functiile de executie, insa are nevoie de putere de decizie si stabilitate.

Asadar, propunerea Presedintelui vine la doar doi ani pana la terminarea mandatului, timp in care au loc alegeri parlamentare si locale anul acesta si prezidentiale anul viitor. Cei trei tineri vor avea timp doar sa se acomodeze cu noul loc de munca, vor vedea ca in loc de viziune pe termen lung si proiecte care sa depaseasca barierele politice, vor fi angrenati in activitati de rutina care nu vor produce schimbare.  Mai mult, activitatea administrativa va scadea simtitor din primavara, cand se intra in linie dreapta in febra alegerilor si astfel activitatile vor avea un iz electoral ieftin, nedemn pentru statutul celor trei absolventi.

Insa poate vor iesi si cateva lucruri positive din propunerea Presedintelui. Poate Domnia Sa isi aduce aminte ca romanii formati prin Bursa Speciala Guvernul Romaniei nu au fost plasati nici pana acum in functii de conducere in administratie, desi s-au scolit in strainatate pe banii statului. Poate ca functiile de conducere de la Secretar de Stat in jos se vor da pe criterii de competente si nu pe loialitate si obedienta politica. Asa s-ar mai reduce si coruptia din administratia publica romaneasca.

Siguranta rutiera pe drumurile nationale

Siguranta rutiera este un domeniu care ne afecteaza pe toti indiferent daca suntem soferi, pietoni, biciclisti sau utilizatori ai transportului in comun, dar asupra caruia nu acordam suficienta importanta. Si totusi, este una dintre cauzele decesului a peste 70.000 de oameni in ultimii 20 de ani. Fundatia Dori Slosberg Romania a decis impreuna cu PoliticiPublice.ro sa supuna atentiei o problema nationala, pentru care solutiile inovative, aplicate si eficiente sunt mai mult decat necesare. Cum facem sa diminuam rata accidentelor rutiere? Care este solutia pentru scaderea numarului de morti si raniti grav in accidentele de masina?

In primele 9 luni ale anului 2011 in Romania au avut loc 6715 accidente grave de masina, care s-au soldat cu 6359 de raniti grav si 1452 de morti. Factorii care contribuie la compunerea acestor numere sunt multiple, de la lipsa educatiei rutiere, la cadrul legal de reglementare sau infrastructura. Dorim ca membrii comunitatii si societatea civila sa preia o parte din responsabilitatea pentru propria siguranta. In urma campaniei, vom selecta cele mai realizabile si eficiente 20 de solutii de imbunatatire a situatiei pe drumurile din Romania si le vom trimite sub forma unei propuneri de politica publica autoritatilor de resort in vederea analizarii si implementarii lor. E timpul sa dam o sansa vietii pe sosea!

Universitatea Dunarea de Jos din Galati

O firma incepe sa aiba probleme atunci cand pierde increderea clientilor in serviciile sau produsele ei. Daca firma este de talie mica, avand doar cativa angajati, atunci un eventual faliment nu are efecte mari la nivelul pietei sau al comunitatii in care isi desfasoara activitatea. Ba din contra, unii analisti considera ca falimentele au si efecte pozitive, manifestate prin dobandirea de experienta din partea antreprenorului si regandirea afacerii care ulterior genereaza produse sau servicii mai bune. Daca firma este mare, ca în exemplul bancii Lehman Brothers, atunci un eventual faliment poate genera un efect in lant, care se poate transforma intr-o criza la nivel global, datorita multitudinii de relatii contractuale pe care o astfel de firma le are si sumelor mari de bani puse in joc.

Literatura de specialitate considera ca antreprenorii sunt principalii creatori ai locurilor de munca. Astfel, incurajarea si stimularea spiritului antreprenorial reprezinta o preocupare importanta atat pentru mediul guvernamental cat si pentru cel privat. Antreprenoriatul reprezinta o alegere de cariera pentru care este nevoie de adoptarea unui comportament specific. Acesta include dobandirea unei viziuni asupra initiativei antreprenoriale, intuirea directiilor pietei si a tehnologiei, capacitatea de adaptare la conditiile dinamice ale economiei si luarea deciziilor potrivite tinand cont de cresterile si recesiunile economice. Recesiunile stimulează creativitatea antreprenorilor, procesul de inovare la nivel de produs sau serviciu fiind mult mai intens, precum si cautarea de noi pieţe, folosirea unor noi strategii de marketing si surse de finantare. Contractia pietei ii determina pe acestia sa stopeze angajarile, sa eficientizeze cheltuielile, sa renegocieze contractele si chiar sa implice angajatii in rezolvarea problemelor firmei prin diferite metode de participare. Se constata ca mediul online devine din ce in ce mai atractiv pentru antreprenori, care beneficiaza acum de pe urma expunerii catre piete internationale la costuri foarte mici.

Literatura analizata tinde sa faca distinctie intre doua tipuri de antreprenori. Cei „linistiti,” care nu iau masuri radicale si care de obicei reactioneaza la conditiile pietei si cei care iau decizii rapide, bazandu-se pe un comportament mai proactiv fata de situatia pietei. Diferenta dintre cele doua abordari ar putea fi evidentiata prin exemplul urmator: in conditii de criza, un manager linistit ar stopa angajarile sau chiar ar concedia unii angajati, restrangand activitatea pana cand piata isi revine, pe cand un manager proactiv ar deschide un nou punct de lucru, angajand astfel oameni si testand noi piete.

Direcţia principala de cercetare in cadrul acestei teze de doctorat vizeaza identificarea comportamentului antreprenorial in regiunea de Sud-Est a Romaniei si verificarea ipotezelor privind proactivitatea sau reactivitatea acestuia la conditiile pietei. De asemenea, se va analiza daca antreprenorii romani iau masurile recomandate de literatura de specialitate analizata si dacă mediul guvernamental se implica suficient de mult si eficient in stimularea mediului economic. O atentie deosebita se va acorda planurilor de stimulare a mediului privat, a spiritului antreprenorial in general si a modalitatilor prin care mediul privat poate colabora cu cel guvernamental, astfel incat masurile guvernamentale de stimulare a economiei sa fie cat mai eficiente. In teza de doctorat se va prezenta si o analiza econometrica privind evolutia numarului total de firme din economia romaneasca, ca un indicator important al efectelor masurilor de stimulare a antreprenoriatului.

www.PoliticiPublice.ro

Metoda SMART de Politici Publice este o metoda de implicare civica si realizare de politici publice. Ea a fost lansata oficial in urma cu un an si pana acum a generat 4 povesti de succes. Ele sunt diferite in abordare si rezolvare, aratand cat de creativ poti fi daca vrei sa te implici in rezolvarea unor probleme din comunitate.

Prima problema transformata in poveste de succes se numeste Mobilitate urbana. Pentru discutarea ei, a fost organizata si o intalnire cu studentii din Universitatea Dunarea de Jos, unde s-a propus pentru prima oara inlocuirea semafoarelor cu sensuri giratorii. Desi pare o solutie simpla, Galatiul nu avea la acel moment decat un singur sens giratoriu functional. Desi s-au exprimat multe idei, am ales sa recomandam primariei sa construiasca sensuri giratorii in intersectii cheie din oras.

A doua poveste de succes a fost realizata foarte rapid. Pe o strada din cartierul Mazepa 2 din Galati, se forma o groapa mare sub asfalt. Aceasta punea serios in pericol traficul, riscand sa se surpe oricand. Formularul online de semnalare a unei probleme pe www.politicipublice.ro permite publicarea unei poze. Asadar, a fost semnalata problema, s-au publicat poze cu groapa precum si harta unde se afla ea. Fiind o problema urgenta, s-a trimis si un email la primarie. In trei zile, groapa a fost astupata cu pietris.

A treia poveste de succes a fost realizata cu Ministerul Educatiei. Problema semnalata s-a numit Educatia nonformala in scoala. Persoana care a semnalat-o, explica faptul ca in scoli nu exista spatii in care elevii sa se simta liberi, sa isi exprime nevoile si interesele pe care le au in mod liber si constructiv. Aceasta problema a beneficiat si de un workshop sub forma unei cafenele publice, organizat in judetul Dolj cu sprijinul partenerului local Centrul pentru Dezvoltare Comunitara Durabila. Noi am propus Ministerului Educatiei sa trimita recomandari unitatilor scolare, incurajandu-le sa se implice in parteneriate cu ONG-uri si firme pentru a initia proiecte de educatie nonformala. Ministerul a raspuns facand referire la noua lege a educatiei nationale care, in spiritul descentralizarii, lasa libertatea fiecarei scoli de a-si alege partenerii educationali si tipurile de activitati, inclusiv cele nonformale.

A patra poveste de succes vizeaza un parc de cartier din Galati. Locatarii din zona vor sa-l amenajeze, insa nu au materiale. Asadar, am recomandat primariei sa-l realibiliteze. Desi primaria nu l-a reabilitat, ne-a spus ce trebuie sa facem pentru a beneficia de ajutor. Locatarii trebuie sa se asocieze intr-o asociatie de locatari/proprietari prin care sa semneze un contract cu primaria. Astfel, pot primi material saditor si sprijin.

Asadar, putem genera schimbare in comunitate. Trebuie insa initiativa si perseverenta. Trebuie sa “tragi de institutiile publice” sa aibe o reactie. Metoda SMART de Politici Publice te scuteste de timp si bani pentru a te implica. Trebuie doar sa semnalezi probleme si sa identifici solutii. Vei vedea insa ca este foarte greu sa gasesti solutii bune la probleme de interes public. De aceea este nevoie de creativitate, iar Metoda SMART permite discutii constructive in mediul online dar si offline, intre persoane cu educatie si abilitati diferite. Noi preluam ideile cele mai bune de solutii si le punem pe masa autoritatilor publice. Insa, mai mult decat atat, cetatenii sunt cei care au ultimul cuvant de zis, aproband sau nu raspunsul sau reactia autoritatilor.

Solutii pentru Romania

Romania trece printr-o perioada foarte dificila, la fel ca multe alte state din lume. Desi ne aflam in pragul unei noi crize economice mondiale care poate deveni cronica de data aceasta, tara noastra poate lua masuri sanatoase de redresare, pornind de la o viziune macroeconomica. Consider ca sunt trei domenii majore in care putem lua masuri corecte si creative pentru a pune bazele unei viitoare cresteri sanatoase a economiei: firmele mari, IMM-urile si administratia publica.

Firmele mari au sute sau mii de angajati si de obicei activeaza in productie. Ele combina diferite materiale in produse finite pe care le vand in intreaga lume. O firma mare nu se mai concentreaza doar pe piata interna, ci beneficiaza de tehnologiile existente pentru a putea vinde pe pietele internationale. O firma mare este mai putin flexibila la evolutia situatiei economice si are nevoi speciale. In acelasi timp, ea trebuie tratata ca un agent economic strategic in cadrul comunitatii in care-si organizeaza productia. Avantajele pe care o astfel de firma le aduce comunitatii locale constau in angajarea unui numar mare de persoane de pe piata locala si dezvoltarea turismului de afaceri. Aici se mai adauga taxele pe care le plateste la bugetele locale si centrale. Aceste efecte au un efect de multiplicare in economia locala si nationala. Persoanele noi angajate isi cheltuiesc banii la nivel local, dezvoltand micile afaceri, care la randul lor genereaza noi locuri de munca. Pe langa angajati, aceste firme pot externaliza anumite servicii, lucrand direct cu IMM-urile de la nivel local si national. Asadar, efectul de multiplicare in economia nationala al unei astfel de firme este foarte mare. Insa firmele mari au si nevoi pe care numai administratiile publice le pot asigura. In primul rand ele trebuie sa-si poata vinde produsele rapid si cat mai ieftin oriunde in lume, in conditiile in care concurenta este foarte mare, in special cu China. Aceste firme au nevoie de acces rapid si in conditii de siguranta pentru produsele pe care le fabrica, la transportul rutier, aerian, fluvial si maritim. Salariile in Romania trebuie sa fie la un nivel decent, ceea ce inseamna mult mai mult decat in China de exemplu. Insa putem ajuta cu reducerea altor cheltuieli precum TVA-ul, impozitul pe profit si pe dividente, alte taxe locale, dar si deductibilitatea cheltuielilor cum ar fi carburantul. In Romania, niciuna dintre aceste elemente nu este oferita firmelor mari: nu avem autostrazi, nu avem aeroporturi in toate zonele cu potential industrial mai ridicat, iar fiscalitatea este excesiv de ridicata. Avem insa cateva avantaje majore fata de multi competitori internationali: suntem eligibili pentru finantari de la Uniunea Europeana (UE) pentru activitati de productie, suntem membrii in UE si, poate cel mai important, suntem la granita UE. Putem cumpara si vinde mult mai ieftin catre Moldova, Rusia si Ucraina datorita pozitionarii geografice. Putem produce la ei si vinde in UE si invers. Asadar, ce poate fi facut? In primul rand trebuie o viziune privind infrastructura de transport la nivel national. Trebuie sa identificam acele zone care permit construirea de parcuri industriale, unde efortul de a construi infrastructura de transport este minim. Parcul industrial Ploiesti poate fi o poveste de succes. Dar ar mai trebui facute sau dezvoltate astfel de parcuri la Constanta, Galati, Vaslui, Iasi, Botosani, Cluj, toata zona de Vest si Sud. Aceste parcuri pot fi facute si cu finantare UE cum ar fi finantarea pentru polii de competitivitate.

IMM-urile sunt cele care au o dinamica foarte mare. Ele sunt infiintate atunci cand antreprenorii observa oportunitati de nisa si sunt inchise intr-un numar destul de mare atunci cand afacerea nu mai merge. Insa din esecuri antreprenorii invata si pun pe picioare afaceri care devin din ce in ce mai mari. IMM-urile sunt motorul economiei. Ele genereaza cea mai mare parte a PIB-ului din fiecare tara, de regula intre 55%-95%, ofera locuri de munca pentru majoritatea populatiei ocupate, genereaza intr-o mare proportie inovatiile tehnice, realizeaza produse si mai ales servicii la costuri de multe ori mai reduse decat firmele mari si reprezinta una din principalele surse de venituri la bugetul de stat. IMM-urile se bazeaza intr-un procent foarte mare pe antreprenor si pe deciziile acestuia, constituind pentru multe persoane o optiune de cariera. Sectorul IMM-urilor trebuie stimulat prin birocratie redusa, incubatoare de afaceri pentru start-up-uri, acces real la achizitiile publice, protectie in fata controalelor nejustificate sau abuzurilor organelor de control ale statului, acces facil la finantare, predarea antreprenoriatului in scoli, incurajarea micro-creditarii si reducerea TVA-ului. De asemenea, este nevoie si de o atitudine pro-antreprenoriala a statului, care inseamna flexibilitate in plata datoriilor la bugetul de stat atunci cand exista circumstante atenuante pentru firma cum ar fi implementarea unui proiect si neprimirea prefinantarii conform contractului de finantare. Toate acestea se rezuma la un mediu fiscal usor de inteles pentru antreprenori si care sa nu ingreuneze mult activitatea unei firme care nu doreste altceva decat sa se dezvolte, aducand beneficii comunitatii locale prin reducerea somajului si astfel a necesitatii platii ajutoarelor de somaj. Un antreprenor trebuie sa poata infiinta rapid o firma si sa o inchida tot repede, insa trebuie mentinut totusi un control pentru ca statul sa se asigure de conduita etica a acestuia si sa se protejeze de eventualele abuzuri. Trebuie inteles ca daca avem cat mai multe firme care platesc taxe mai mici, cu atat vom avea mai putini asistati social si o baza mai mare de impozitare. Acest lucru va genera mai multi bani la buget, chiar daca nivelul taxelor per ansamblu este diminuat.

Administratia publica: de curand am facut o analiza intre bugetele administratiilor publice din SUA si din Romania. Astfel, analizand statul Georgia, am observat ca acesta, cu o populatie cat jumatate din Romania, a avut pentru anul fiscal 2011 un buget de 18 miliarde de dolari. Orasul Atlanta, cu o populatie de 400,000 locuitori a avut un buget de 1.24 miliarde dolari, pe cand regiunea Fulton, care are capitala la Atlanta, a avut un buget de 0.9 miliarde dolari. In comparatie, bugetul Guvernului Romaniei pe anul 2011 este de 66.6 miliarde dolari, al Municipiului Galati, care are 300,000 locuitori, este de 0.185 miliarde de dolari, iar cel al judetului Galati este de 0.066 miliarde dolari, conform tabelului de mai jos. Asadar, se observa clar de ce orasele din SUA sunt mai dezvoltate decat cele din Romania: au mai multi bani la bugetul local. Orasul Galati, cu o populatie nu cu mult mai mica decat Atlanta, are un buget de doar 15% din bugetul Atlantei. Deci avem nevoie de mai multi bani la bugetele locale. Trebuie descentralizata cat mai repede administratia publica si astfel lasate orasele si comunele sa se dezvolte asa cum doresc mai bine. Facand acest lucru, se reduce si coruptia. Este mai greu sa castigi mai multe contracte in judete si orase diferite, decat un contract mare la nivelul unui minister. Mai mult, atat ministerele cat si administratiile locale ar fi mai interesate si pregatite sa atraga fonduri europene.

Administratiile locale ar putea astfel acoperi cofinantarea unui numar mai mare de proiecte, iar administratiile centrale vor fi nevoite sa depuna proiecte pentru a-si asigura bugete mai mari. Deci si competenta in administratia publica va creste.

Statul Georgia, SUA vs. Romania

Mergand mai departe, eu nu consider folosirea TVA-ului ca fiind eficienta. Ganditi-va la urmatorul scenariu real: eu cumpar utilaje de 100,000 lei si platesc furnizorului 24,000 lei TVA. In trimestrul urmator cer recuperarea TVA-ului de la stat, insa firma de la care cumpar utilajele se acopera de cheltuieli si nu varsa TVA-ul in trimestrul respectiv. Astfel, statul pierde 24,000 de lei. Cate astfel de exemple exista in tara, cu bugete mult mai mari? Americanii folosesc un sistem mult mai competitiv. Ei nu au TVA. Firmele adauga la pretul de vanzare o taxa de vanzare care de obicei are o valoare de 6-7%. Aceasta taxa se imparte intre administratia federala, cea de stat si cea de regiune. Orasele mai pot pune 1-2 puncte procentuale, ajungand de obicei la o taxa finala de 8%. Aceasta taxa este initial colectata de firme si varsata integral la stat, indiferent daca firma are cheltuieli sau nu in luna respectiva. Sistemul American nu numai ca asigura un pret al produselor si serviciilor cu pana la 16% mai competitiv decat in Romania (24% – 8%), dar si un venit sigur la bugetul de stat.

Avem nevoie de mult mai multa viziune la nivel central!